Influenta formei
“Sunt foarte interesat de clădirile care se adaptează schimbărilor climatice, odată cu schimbarea sezoanelor, clădirile capabile să răspundă nevoilor noastre fizice şi psihice, la fel cum o fac şi hainele. (…) Arhitecţii trebuie să se confrunte cu problema luminii, a căldurii, controlul umidităţii şi în acelaşi timp să îşi asume responsabilitatea asupra metodelor şi materialelor folosite în construcţia clădirii. Aspectele, contextul şi peisajul sunt doar o parte din factorii care sunt constant luaţi în considerarea în arhitectura mea.” (Gusheh, Heneghan, Lassan, Seyama, “The Architecture of Glenn Murcutt”, TOTO, Japonia, 2008)
Înainte de a pune creionul pe hârtie, un architect e necesar să studieze climatul sitului, terenul, vântul, zonele umbrite şi însorite. Dacă o cladire este strategic așezată pe sit, este puțin probabil să necesite amplasarea aparatelor de aer condiționat în aceasta, deoarece ea se ventilează singură. Ca arhitecți ne inspirăm din felul în care omul îşi reglează temperatura corpului. Ne adaptăm îmbrăcămintea, punând mai multe haine pe noi atunci când ne este frig şi le dăm jos, atunci când ne este cald. Consider că în acest fel e necesar să se comporte şi clădirile, să se umbrească şi să se ventileze singure, luând în considerare toate aceste elemente care dau naştere formei clădirii.
În 1929, Eileen Grey făcea prezumţia că mişcarea modernă a arhitecturii se bazează doar pe aspectul vizual, în timp ce restul simţurilor rămân ignorate. Mulţi dintre arhitecţii secolului XX compuneau clădiri uimitoare la exterior, dar care eşuau să răspundă nevoilor ocupanţilor. Astfel învăţăm să luăm în considerare emoţiile experimentate atunci când ne deplasăm dintr-un spaţiu în altul, când simţim o anumită lumină, textură, sunet, culoare. Aceste reacţii sunt inconştiente, dar în acelaşi timp, ele sunt cele care ne influențează atât de puternic emoţional. Arhitectul poate manipula felul în care individul experimentează spaţiul şi îi poate induce în timpul unei plimbări prin incinta obiectului arhitectural, un impact emoţional, parcurgând diferitele zone ale clădirii.
Indicat este ca în programul de arhitectură, să regăsim forme simple, uşor de cuprins şi înţeles. La fel cum susţine teoria Gestalt, creierul are tendinţa de a percepe psihologic întregul, mai complex şi mai mare decât suma elementelor componente. În observarea întregului, are loc un proces cognitiv, unde perceperea generală a întregului este diferită față de fiecare element în parte. Spre exemplu privind o pictură cu un peisaj urban, aceasta capăta o semnificaţie psihologică mai mare, decât dacă am privi părţile componente ale acesteia – pânza, uleiul, rama, construcţiile, cerul, pomii etc.
Un alt lucru de luat în seamă este integrarea într-un mediu natural. O formă organică, integrată corect în contextul natural, îmbogăţită de o arhitectură peisageră în acord, poate duce mintea și implicit starea unei persoane, în cele mai relaxante stări.
Dinamismul este un alt aspect important în definirea arhitecturii ca întreg. Pallasmaa susţine că arhitectura se face remarcată în faţa altor forme artistice, prin capacitatea sa de a sugera acţiunea, mişcarea, încurajând parcursul. Orientarea este dobândită tot de efectul mişcării, aceasta având anumite constrângeri spaţiale, care de altfel au si ele diverse efecte asupra psihicului uman. Creierul uman poate fi manipulat uşor printr-un efect spaţial (ex: într-un spaţiu orientat pe lungime, dacă folosim elemente longitudinale, acestea vor deveni căi de direcţionare). Prin alcătuirea traiectoriilor ia naștere un numar nelimitat de trasee, care transmit senzația libertăţii de mişcare, astfel organizând spațiul și eliminând sentimentul de claustrofobie.
Înţelegând că unui spaţiu îi dăm însemnătate prin simţul haptic şi vizual, aceste efecte senzoriale fiind universale, arhitectul poate proiecta spaţii atât odihnitoare, cât şi stimulante pentru toți.
Pentru o mai bună înțelegere a tot ce poate fi îmbunătățit în spațiul în care locuiești, aplează la noi cu încredere.
Din dragoste pentru frumos,
Georgia Dumbrava
